ceas Gladius digital, model rar jump hour de damă, mecanism Lorsa 238A
Acest ceas rar întîlnit astăzi, Gladius digital model jump hour, este echipat cu un mecanism Lorsa 238A cu 17 rubine, fabricat cu aproximaţie între 1965 şi 1970. Ceasul are dimensiunile de 34x37 mm şi distanţa între anse de 16 mm. Diametrul mecanismului este de 25,6 mm şi grosimea acestuia de 3,9 mm. Balansierul tip lis, prevăzut cu amortizoare Antichoc 101, efectuează 18.000 de bătăi oră, iar arcul motor asigură, complet încărcat, o rezervă de putere de 34 de ore. Carcasa este masivă pentru un ceas de damă, în stare foarte bună, cu remontoarul original. Geamul este în stare bună, la fel ca şi cadranul. Dacă vă doriţi un ceas... primitiv, digital, atunci acesta este ! Chiar şi peste mulţi ani de aici înainte, va fi greu de subminat gradul uriaş de simplitate al acestui ceas.
Termenul de „Jump Hour”, oră săritoare, sau ceas digital, se referă la ceasurile mecanice care indică timpul direct cu cifre, cu ajutorul unor discuri rotitoare, în locul indicatoarelor clasice însoţite de secundar. Primele exemple de astfel de ceasuri au fost fabricate în secolul al XIX-lea ca ceasuri de buzunar. Producţia de semi-masă a început cînd Joseph Pallweber a inventat primul ceas de buzunar cu cadran numeric – oră săritoare şi minute. El a înregistrat mai multe patente între anii 1882 şi 1887, licenţiind acest concept mai multor producători dintre care cei mai cunoscuţi erau Cortebert şi IWC. Alte manufacturi au început curînd să copieze conceptul, modificîndu-l, astfel rezultînd cadrane cu oră săritoare şi minute retrograde sau flyback. Cea mai mare producţie de ceasuri digitale a avut loc în anii ’60–’70, ca o alternativă mai ieftină la ceasurile electronice. Aceste piese sînt echipate cu mecanisme standard, de obicei cu eşapament pin-lever, singura diferenţă fiind că au discuri rotative în loc de indicatoare. Ele sînt numite în mod generic ceasuri cu oră săritoare, datorită saltului pe care-l face discul de oră la sfîrşitul fiecărei ore. Ceasurile digitale au fost întotdeauna privite ca nişte ciudăţenii de către publicul larg, fiind readuse în atenţia pasionaţilor de către colecţionarii care şi-au dat seama că aceste piese din anii ’60–’70 sau chiar mai timpurii sînt pe cale de dispariţie.
Gladius a fost o marcă înregistrată de mult mai celebra ARSA, care reprezintă acronimul de la Auguste Reymond SA, a cărei istorie începe în 1898, an în care un tînăr de 27 de ani închiria un mic apartament în Tramelan și angaja o mînă de ceasornicari pentru a începe fabricarea de ceasuri care să-i poarte numele. Curînd, tînărul Auguste Reymond făcea cunoştinţă cu succesul. Pînă în 1910, modesta sa afacere a devenit o fabrică mare, unde lucrau peste 100 de specialişti. Auguste Reymond însuși a devenit unul dintre puținii porecliți „baronii ceasurilor” în munții Jura. Mecanismele manufacturii A, Reymond, cunoscute pentru calitatea lor ridicată și prețurile competitive, aprovizionau numeroase alte fabrici de ceasuri și au devenit celebre sub denumirea Unitas. Ultimul supravieţuitor al calibrelor UNITAS este mecanismul cu armare manuală 6497 6498, produs şi astăzi de ETA. Creșterea companiei a fost însă dramatic oprită de prăbușirea bursei în 1929. Fondatorul companiei a transferat managementul financiar al uzinelor către un grup de investitori elvețieni, dar a rămas în funcția de director de vînzări până în 1934. Mulți ani după aceea, Auguste Reymond a călătorit în întreaga lume pentru a prezenta, cu entuziasmul său etern, cele mai noi modele de ceasuri ale fabricii sale. Martorii oculari își amintesc un bărbat cu o barbă albă tăiată elegant (vezi foto 7) căruia îi scăpase ceasul într-un pahar cu șampanie, aruncîndu-l apoi violent pe podeaua celor mai mari restaurante din Europa şi spunînd celorlalţi oaspeți că oricum nu crede că mai funcţionează, după fatalul plonjon în şampanie. Cîteva secunde mai târziu, însă, maître d'hôtel avea să readucă pe o tavă nefericitul ceas și monsieur Reymond declara, cu o prefăcută surpriză, că - credeți sau nu - ceasul lui încă mai ticăia ! Acesta era modul său foarte eficient de a convinge pînă şi pe cei mai sceptici dintre clienți că ceasurile sale erau rezistente la apă și la șocuri, ceea ce în acele timpuri era o adevărată revoluție tehnologică. Vechea manufactură a fost grav rănită de „criza quartz” care a lovit întreaga industrie a ceasurilor elvețiene la sfîrșitul anilor șaptezeci. În acei ani sumbri, încrederea în businessul cu ceasuri s-a evaporat total în Elveția și nici măcar un investitor n-ar fi mizat un ban pe o firmă de ceasuri. Astfel, fabrica A. Reymond a trebuit lichidată. Supraviețuirea sa, la o scară mai mică, a fost posibilă datorită lui James Choffat, unul dintre foștii manageri, care a cumpărat orice se putea salva de la dezastru și a continuat să fabrice ceasuri Auguste Reymond, mai ales operate de mecanisme quartz, așa cum cereau ultimii importatori ce distribuiau încă marca. Abia în 1989 ARSA și-a sărbătorit cu adevărat a doua naștere, cînd urmaşii fondatorilor manufacturii Nitella Watch Co., Norbert şi Thomas Loosli, au cumpărat compania Auguste Reymond SA (pe care Nitella o deţine şi astăzi, n.n.). Thomas Loosli, un tînăr tot de douăzeci și șapte de ani, cu diplomă în istoria artei și literaturii franceze, care lucra ca... designer de ceasuri, a devenit noul director al Auguste Reymond SA. În numai zece ani, mica companie și-a recîştigat rangul printre marile mărci de ceasuri elvețiene.
Ceasul provine din colecţia personală, arată bine, dar recomandăm o revizie. Se livrează cu brăţara de prezentare, iar transportul cade în sarcina cumpărătorului. Alte accesorii pentru ceasuri găsiţi la secţiunile „perniţe” şi „cutii ceasuri”.
Atenţie: feriţi ceasul de lovituri sau şocuri mecanice puternice. Deşi are un mecanism solid cu amortizoare la balansier, este totuşi doar un ceas ! Feriţi ceasul de apă şi atmosfere umede, acide. Chiar dacă are garnituri de etanşare, în timp acestea slăbesc cîte puţin. Evitaţi apropierea de cîmpuri (electro)magnetice intense. Spirala balansierului este sensibilă, putînd rămîne cu un slab magnetism care îi perturbă funcţionarea. Periodic, la 3-4-5 ani, e bine să-i faceţi o nouă revizie la ceasornicar. Chiar şi cel mai bun ulei se degradează în timpul unei funcţionări mecanice îndelungate.
Vrei sa il cumperi? Contacteaza vanzatorul:
Ceasornicar
